METODOLOGIA DE APLICARE A REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A INSPECŢIEI ŞCOLARE (MARODIS)

DOMENIILE INSPECTATE, SURSELE DE INFORMARE CONSULTATE ŞI CRITERIILE FOLOSITE DE INSPECTORI ATUNCI CÂND EVALUEAZĂ CALITATEA EDUCAŢIEI

Elementele cuprinse în titlu vor fi avute în vedere pentru a edifica un sistem naţional echilibrat de inspecţie a unităţilor şcolare publice şi particulare şi vor fi evaluate separat, deşi inspectorii vor fi conştienţi de faptul că între ele există o strânsă legătură. Din analiza lor reiese faptul că inspectorii folosesc o serie de date din care o parte sunt comune pentru toate unităţile şcolare. Inspectorii emit mai degrabă aprecieri, decât să furnizeze simple descrieri a ceea ce se întâmplă în unităţile şcolare. Criteriile de inspecţie vizează o apreciere corectă a lucrurilor, ele măsoară succesul analizând felul în care operează elevii cu noile cunoştinţe, cum acţionează pentru a îndeplini o sarcină, care este atitudinea lor pe parcursul activităţilor educaţionale. De exemplu, o unitate şcolară poate avea un management foarte eficient, însă se poate întâmpla ca din diverse motive acesta să aibă un impact foarte mic asupra progreselor pe care le fac elevii. Şcoala va arhiva raportul de inspecţie şi alte documente pe care le primeşte de la echipa de inspectori până la întocmirea unui alt raport. Inspectorii vor folosi o scală cu cinci nivele de punctaj: foarte bine = 1; bine = 2; acceptabil = 3; slab = 4; foarte slab = 5. Descriptorii de performanţă de mai jos descriu nivelele de calitate bun, acceptabil şi slab şi sunt incluse aici pentru a fi un ghid pentru inspectori şi şcoli, pentru a şti cum să interpreteze criteriile.

Descriptorii de mai jos se bazează pe Codul de Conduită al Inspectorilor şi sunt elaboraţi pentru a-i ajuta să-şi îndeplinească activitatea în mod profesionist.

CODUL DE CONDUITĂ AL INSPECTORILOR – DESCRIPTORI

Bun

Inspectorii acţionează într-un mod care nu afectează procesul educaţional din şcoli. Inspectorii sunt competenţi, obiectivi şi se comportă în mod profesionist şi moral în şcoli. Regulamentul şi metodologia vor fi folosite eficient în timpul inspecţiilor iar inspectorii vor comunica eficient cu cei inspectaţi. Inspectorii vor fi capabili să explice de ce s-a ajuns la anumite aprecieri. Raportul inspecţiei se va baza pe probe evidente, va fi bine redactat, va acoperi pe deplin aspectele menţionate în regulament, va conţine aprecieri echilibrate şi va acorda atenţie opiniilor celor inspectaţi.

Inspectorii vor păstra confidenţialitatea informaţiilor şi vor fi imparţiali şi obiectivi.

Acceptabil

Inspectorii nu vor afecta în mod voluntar procesul educaţional din şcoală. Obiectivele inspecţiei şi modul în care vor fi atinse va fi făcut cunoscut şcolii, dar nu vor fi explicate în detaliu. Inspectorii vor comunica cu personalul şcolii, însă nu vor explica complet cum au ajuns Ia anumite aprecieri. Raportul inspecţiei se bazează în principal pe probe clare şi obiective, dar uneori redactarea este ambiguă şi nu acordă atenţia necesară opiniilor celor inspectaţi. Deşi inspecţia se desfăşoară în conformitate cu regulamentul, inspectorii nu prea fac deosebirea între punctele majore şi minore. Inspectorii păstrează confidenţialitatea informaţiilor.

Slab

Inspectorii intervin în mod deliberat în cursul procesului educaţional din şcoală. Inspectorii nu sunt competenţi să facă aprecieri asupra unei discipline sau asupra unui anumit aspect. Aprecierile nu sunt obiective şi se bazează pe probe discutabile. Cei inspectaţi nu sunt informaţi asupra desfăşurării procesului de inspecţie. Raportul inspecţiei este plin de ambiguităţi, se bazează pe probe îndoielnice şi nu ia în considerare opiniile celor inspectaţi. Inspectorii nu inspectează conform regulamentului. Inspectorii nu păstrează confidenţialitatea informaţiilor.

DESFĂŞURAREA PROCESULUI DE INSPECŢIE

Inspectorii evaluează aspectele de mai jos şi întocmesc rapoarte privind cele constatate.

1. Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi.

2. Modul în care unitatea şcolară sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor.

3. Calitatea activităţii personalului didactic.

4. Calitatea managementului şcolar şi eficienţa cu care sunt folosite resursele:

- planificarea

- politica unităţii şcolare şi procedurile

- managementul financiar

- punerea strategiei în practică

5. Calitatea curriculum-ului. calitatea activităţilor extracurriculare şi modul în care curriculum-ul naţional şi local este pus în practică.

6. Relaţiile unităţii şcolare cu părinţii.

7. Relaţiile unităţii şcolare cu comunitatea locală.

8. Respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor.

9. Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea şcolară.