Organizarea programului zilnic în grădiniţe
1 . De ce planificare pe teme ?
Noul curriculum pentru învăţământul preşcolar este gândit în spiritul aplicării metodei proiectelor la acest nivel şi , deci , planificării pe teme. O temă este o idee în jurul căreia se structurează întreaga activitate cu copiii pe o perioadă de timp . Ea este altceva decât un subiect abordat în cadrul unui domeniu de cunoaştere sau în cadrul unei categorii de activitate şi de aceea , în esenţă, putem spune că ea asigură parcurgerea secvenţială a programei folosindu-se de o idee în care limbaj, matematică, ştiinţă , artă , muzică, psiho-motricitate , joc al copiilor , toate tind să o clarifice , conducând la stimularea manifestării comportamentelor dorite. De exemplu , dacă ne oprim la tema ,,Animalele iarna”, ne vom îndrepta atenţia asupra aspectelor legate de ,,pregătirile” pe care animalele le fac odată cu venirea iernii, asupra schimbărilor care apar în fizionomia, hrana şi comportamentul acestora în acest anotimp, despre animalele care rămân în ţara noastră pe perioada iernii. Pentru lămurirea aspectelor menţionate educatoarea va folosi o varietate de mijloace cum ar fi lectura unor cărţi sau a unor articole din cărţi pentru copii, cu voce tare, punerea copiilor în ipostaza de a face observaţii directe, reprezentarea prin desen a unor aspecte ce ţin de viaţa animalelor în anotimpul iarna, consemnarea în jurnalul grupei sau elaborarea unor cărţi cu poze, sau cu text şi poze, despre tema dată, construirea unor adăposturi pentru animalele care îşi petrec iarna în ţara noastră, apelând şi la noţiuni din domeniul matematic (măsurări, cântăriri), discuţii de grup despre ceea ce au învăţat etc.
Planificarea activităţii pe teme sau metoda proiectelor la copiii preşcolari nu este o noutate : de fapt, este vorba de învăţarea centrată pe o temă , concept prezent şi înainte de 1960, popularizat în anii 1960 şi 1970 ( Smith, 1972 ; Haggit, 1975 ), şi care cunoaşte acum o revenire ( BasKwill & Whitman, 1986 ; Gamberg et al.,1988 ; Katz & Chard, 1989 ; Strickland, 1989 ; Walmsley & Walp, 1990 ).
Argumentele pentru folosirea acestui tip de planificare ar fi următoarele :
- proiectul poate fi încorporat în curriculum pentru vârstele timpurii în oricare parte a lumii ;
- un proiect are o structură temporală care ajută educatoarea să-şi organizeze progresiv activitatea cu copiii în funcţie de dezvoltarea copiilor, de interesul acestora şi de gradul de cunoaştere a subiectului luat în discuţie; structura lui le permite copiilor, indiferent de preocupări, abilităţi şi de fondul genetic şi/sau cultural cu care sunt dotaţi, să lucreze împreună ;
- proiectul furnizează (oferă ) contexte în care copiii pot aplica o foarte mare varietate de cunoştinţe şi deprinderi sociale şi intelectuale, pe lângă cele de bază date de curriculum ;
- proiectul implică copiii în conducerea investigaţiei în mediul imediat asupra fenomenelor şi evenimentelor despre care doresc să înveţe mai mult, respectând ruta individuală a învăţării şi ritmul propriu al fiecărui copil ;
- proiectul oferă posibilitatea de a fi dus la bun sfârşit de un grup mic de copii, de întreaga grupă sau, ocazional, de un singur copil.
2 . Alegerea temelor
Alegerea temelor se face pornind de la interesul pe care majoritatea copiilor îl manifestă faţă de un anumit subiect şi de la cunoştinţele pe care ei le au deja despre acesta, fie de la un subiect către care educatoarea doreşte să îndrepte atenţia copiilor, subiect care îşi are rădăcinile într-unul din marile domenii de cunoaştere 8literatură, ştiinţă, viaţă socială etc.), în calendar (anotimpuri, sărbători, zile naţionale etc.), în viaţa şi/sau opera vreunei personalităţi a culturii sau vieţii social-politice, care înseamnă ceva către universul copilului.
În planificarea anuală a temelor trebuie să existe un echilibru între aceste surse de provenienţă a subiectelor de abordat. În grădiniţă este important să abordezi teme care sunt apropiate mediului în care se dezvoltă copilul, de nivelul de cunoştinţe al acestuia şi interesele lui. Astfel, ceea ce este important pentru un adult s-ar putea să nu prezinte interes pentru copil şi viceversa. De aceea, când începem să planificăm temele trebuie să ne gândim mai întâi la răspunsul pe care îl aşteptăm din partea copiilor la aceste teme şi la posibilităţile efective ale copiilor din grupă de a acţiona după cum am plănuit. Odată ce am ales tema, va trebui să ne construim o hartă pentru a realiza dimensiunile temei în cauză. Pentru acest lucru, vom trece subtemele care pot lămuri sau împlini înţelegerea temei mari. Uneori, putem ajunge la concluzia că tema este prea amplă şi că, ceea ce a pornit prin a fi o singură temă sfârşeşte prin a diviza în două sau trei (de ex. : Animalele iarna poate fi împărţită în trei alte teme : Zăpada şi iarna ; Animalele iarna şi Pinguinii ). De asemenea, sunt cazuri în care o temă necesită combinarea cu o alta şi prezentarea ei ca una singură ( de ex. :E timpul pentru culcare şi E timpul pentru o baie ). Oricum, de îndată ce am luat decizia cu privire la temă, trebuie să adunăm cât mai multe idei cu privire la activităţi, materiale şi la alte surse legate de tema aleasă, cum ar fi :
- cărţi din biblioteca grupei, biblioteca publică sau biblioteca personală ;
- cărţi ,,uriaşe”, casete audio (discuri) sau cărţi cu casete audio ;
- idei artistice ;
- idei pentru mai multe tipuri de activităţi ;
- subiecte interesante pentru scris ;
- cântece, jocuri cu degetele, activităţi de mişcare, poezii ;
- jucării, materiale de construcţie, alte jocuri de masă ;
- idei pentru jocurile dramatice.
Timpul pe care îl acordăm tratării temei este determinat de cantitatea şi calitatea materialelor pe care le găsim şi de interesul pe care îl manifestă copiii din momentul în care fac cunoştinţă cu ea. Majoritatea temelor durează între una şi cel mult trei săptămâni, în schimb, există şi aşa-zisele ,,mini-teme” – care pot dura o zi sau două.
Din exemplele de până acum, tema : ,,Animalele iarna” reprezintă un exemplu de temă mare (durează o săptămână), iar ,,Pinguinii”, un exemplu de mini-temă (durează doar o zi ).
Un al treilea tip de temă ar fi aceea pe care o numim ,,temă concurentă”. Numele ei vine de la faptul că ea aparţine temei mari sau mini-temei şi este tratată în acelaşi timp cu tema gazdă. De exemplu : în timp ce abordăm tema ,,Uriaşii”, putem atinge şi o temă concurentă privind ,,Măsurarea”. Teme concurente pot fi legate de tema gazdă (ex.: tema ,,Oficiul poştal” poate fi legată de tema mare ,,Ziua mamei”) sau nu ( ex. : tema ,,Magneţii” , abordată în timpul temei mari ,,Zăpada şi iarna” ). Temele concurente, care nu sunt legate de tema gazdă, pot fi folosite atunci când dorim să le facilităm copiilor parcurgerea unor activităţi care contrastează în esenţă cu ceea ce urmărim ( adesea pentru a întrerupe o temă care se întinde prea mult ) sau atunci când dorim să ne folosim de o oportunitate pentru a explora un subiect care nu poate aştepta pentru a fi programat altă dată.
Iată o listă cu câteva teme care pot fi planificate de-a lungul unui an şcolar :
În lunile În lunile
Septembrie, octombrie, noiembrie Decembrie, ianuarie, februarie
● Mijloace de transport ● Numerotaţia cărţilor şi număratul
● Animale sălbatice / Urşii ● Poveşti şi poveşti populare
● Marea / Forme de relief ● Zăpada şi anotimpul iarna/ Magneţii
● Păsările / Migraţia ● Sărbătorile de iarnă / Colindele
● Casa şi familia ● Ion Creangă şi Mihai Eminescu
● Pompierii ● Alexandru Ioan Cuza
● Mere ● Animalele din anotimpul iarna /
● Scheletul şi oasele / Spitalul Pinguinii
● Toamna şi Ziua recoltei ● E timpul pentru culcare /
● Strămoşii noştri E timpul pentru o baia
● Alfabetul ● Hrana şi cum ne hrănim
● Culori
● Uriaşii / Măsurarea
● Dinozaurii
● Anul şi lunile anului
În lunile
Martie, aprilie, mai, iunie
● Primăvara / Banii
● Ziua mamei / Oficiul poştal
● Copiii
● Cicluri de viaţă / Fluturele
● Ferma
● Plantele şi procesul de germinaţie
● Ecologia
● Jocul, joaca şi munca .
3 . Organizarea activităţilor din cadrul unei teme
Pentru a organiza activitatea după alegerea temei, vom face mai întâi o trecere în revistă a colecţiei noastre de idei, surse şi materiale şi apoi vom aşterne pe hârtie diferite activităţi care pot face parte din programul zilnic, construind o schemă …(ea poate fi construită şi prezentată şi cu ajutorul copiilor şi poate fi lăsată la vedere pentru a urmări derularea ei). Aşadar, vom alege activitatea muzicală sau psiho-motrică (un joc, un cântec), cartea pe care o vom citi cu voce tare copiilor (la momentul adecvat din programul zilei), cel puţin două activităţi comune (desfăşurate cu întreaga grupă de copii) şi o altă carte pentru a încheia ziua. După ce planificăm aceste activităţi ne vom uita unde putem pune arta şi matematica în ceea ce a fost stabilit pentru ziua respectivă, pentru a conferi unitate în cadrul aceleaşi teme. De asemenea, vom planifica ce se întâmplă la colţurile create în sala de grupă (Biblioteca, Construcţiile, Colţul clasei). Aici vor fi puse materiale legate de tema : cărţi şi alte materiale scrise legate de tema dată, lucrări de-ale copiilor, personaje din poveşti (siluete, păpuşi etc.) care au legătură cu tema, jocuri de masă, seturi de jucării şi materiale care pot stimula interesul copiilor pentru un joc sau o activitate legată de temă etc. Pe măsură ce preşcolarii înaintează în cunoaşterea temei, putem adăuga materiale noi, pe care le poate aduce copilul sau educatoarea.
NOTĂ :
1.Temele pot fi oricând schimbate şi remodelate (de la un an la altul, în timpul anului şi chiar în timpul derulării unei teme deja stabilite).
2. Folosind acest tip de planificare, veţi descoperi cât de interesaţi şi captaţi vor fi copiii de activităţile propuse şi cât de multe materiale, despre care nu ştiaţi că vă pot fi de folos, găsiţi pentru a vă desfăşura cu plăcere activitatea la grupă.
Pentru a vedea alte documente, daţi click aici - Legislaţie
Pentru a descărca anumite documente, daţi click aici - Download