HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României

 

Art. 1. - Arborarea drapelului României, în forma, cu dimensiunile, modelul şi intensitatea culorilor stabilite potrivit legii, este obligatorie pentru toate autorităţile şi instituţiile publice cu sediul în România.

Art. 2. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia arborării drapelului României în mod permanent, atât pe edificiile în care îşi au sediul, cât şi în interiorul lor, cu precădere în birourile persoanelor din conducerea acestora, în sălile de protocol şi festivităţi.

(2) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice răspund, în condiţiile legii, de arborarea şi menţinerea în stare corespunzătoare a drapelului României pe edificiul şi în sediul acestora.

(3) La sediile primăriilor, ale consiliilor judeţene şi ale prefecturilor, la intrarea principală, deasupra acesteia, vor fi arborate două drapele care vor încadra stema României.

(4) Dacă unitatea administrativ-teritorială are stema proprie aprobată în condiţiile legii, drapelele vor încadra cele două steme. În toate cazurile stema României va fi aşezată în stânga stemei unităţii administrativ-teritoriale, privind stemele din faţă.

(5) În situaţiile în care în aceeaşi clădire îşi au sediul mai multe instituţii sau autorităţi publice, drapelele se arborează numai deasupra intrării de la faţada principală a clădirii.

Art. 3. - Drapelul României se mai arborează în mod permanent:
a) la sediile partidelor politice, ale sindicatelor, patronatelor, ale instituţiilor de învăţământ de orice grad şi ale instituţiilor de cultură;
b) la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi în aeroporturi, porturi, gări şi autogări;
c) ca pavilion pe navele de orice fel şi pe alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Art. 4. - (1) Este obligatorie arborarea drapelului României pe perioada sărbătoririi unor evenimente deosebite sau pe durata desfăşurării unor ceremonii, cum ar fi:
a) Ziua naţională a României, Ziua drapelului naţional, Ziua imnului naţional al României şi alte sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale;
b) festivităţi şi ceremonii oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară;
c) vizite oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale, interguvernamentale, pe traseele de deplasare a personalităţilor respective;
d) ceremonii militare, conform regulamentelor militare;
e) competiţii sportive pe stadioane şi alte baze sportive;
f) în timpul campaniilor electorale şi pe durata alegerilor, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare;
g) alte evenimente deosebite.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) şi f) primarii vor organiza acţiuni pentru popularizarea evenimentelor respective şi pentru determinarea cetăţenilor să arboreze drapelul României la domiciliul sau la reşedinţa acestora.

Art. 5. - Drapelul României poate fi arborat cu caracter permanent şi la sediul altor persoane juridice decât cele prevăzute la art. 2 şi 3, precum şi la domiciliul sau reşedinţa persoanelor fizice.

Art. 6. - Pe teritoriul României drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional al României şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.

Art. 7. - (1) În străinătate drapelul României se arborează, în mod permanent, la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român, precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, potrivit uzanţelor de protocol, prin grija Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Drapelul României se arborează sub formă de fanion pe mijloacele de transport ale şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora.

(3) Drapelul României se arborează sub formă de fanion şi la acţiunile de protocol desfăşurate pe teritoriul ţării.

(4) Modelul, forma, dimensiunile şi intensitatea culorilor fanionului se vor stabili prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Administraţiei Publice.

Art. 8. - În zilele de doliu naţional, stabilite prin hotărâre a Guvernului, toate autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele juridice prevăzute la art. 3 au obligaţia arborării în bernă a drapelului României. Aceeaşi obligaţie revine şi persoanelor fizice, dacă au arborat drapelul României la domiciliu sau la reşedinţă.

Art. 9. - (1) În situaţia în care o dată cu drapelul României se arborează şi unul sau mai multe drapele de stat străine, drapelul României se arborează astfel:
a) când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României se va aşeza în stânga, privind drapelul din faţă;
b) când drapelul României se arborează alături de mai multe drapele de stat străine şi numărul drapelelor este impar, drapelul României se va aşeza în mijloc. Dacă numărul drapelelor este par, drapelul României va fi aşezat în stânga drapelului împreună cu care ocupă centrul, privind drapelele din faţă.

(2) Toate drapelele de stat care se arborează vor avea dimensiuni egale şi vor fi amplasate la acelaşi nivel.

Art. 10. - (1) Arborarea drapelului României la manifestările care se desfăşoară sub egida organizaţiilor internaţionale se face potrivit reglementărilor şi uzanţelor internaţionale.

(2) În locurile în care se arborează drapelul României poate fi arborat şi drapelul Consiliului Europei. Prevederile art. 9 se aplică în mod corespunzător.

CAPITOLUL II
Intonarea imnului naţional al României

Art. 11. - Imnul naţional al României este, potrivit legii, "Deşteaptă-te române".

Art. 12. - (1) Imnul naţional al României se intonează vocal şi instrumental.

(2) Intonarea vocală, precum şi publicarea oficială a imnului naţional se fac numai în limba română.

Art. 13. - (1) Imnul naţional al României se intonează în mod obligatoriu:
a) la festivităţile şi ceremoniile oficiale naţionale, cu ocazia Zilei imnului naţional, precum şi la ceremoniile oficiale cu caracter internaţional;
b) la deschiderea şi închiderea emisiunilor posturilor naţionale de radiodifuziune şi televiziune, în interpretare vocală;
c) cu prilejul vizitelor întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern;
d) în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare;
e) pe stadioane şi alte baze sportive, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive oficiale internaţionale în care este reprezentată România;
f) la deschiderea fiecărei sesiuni a Camerelor Parlamentului;
g) la începutul programului zilnic în şcolile primare şi gimnaziale, de stat şi particulare.

(2) Imnul naţional al României poate fi intonat şi la alte manifestări organizate în unităţi de învăţământ sau în alte instituţii de cultură.

Art. 14. - (1) În interpretare vocală prescurtată imnul naţional al României se intonează potrivit textului şi partiturii stabilite de lege.

(2) În interpretarea fanfarelor sau a altor formaţii instrumentale muzica imnului naţional se intonează o singură dată.

Art. 15. - La începutul manualelor şcolare (abecedare, manuale de citire pentru ciclul primar, manuale de limba şi literatura română, manuale de istorie şi manuale de limba maternă pentru minorităţile naţionale) se tipăreşte textul imnului naţional al României, potrivit legii.

Art. 16. - Imnul naţional al altor state se intonează numai cu prilejul vizitelor, festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter internaţional, împreună cu imnul naţional al României, înaintea acestuia.

CAPITOLUL III
Folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice

Art. 17. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale statului român din străinătate vor folosi, pe corespondenţa oficială, precum şi pe alte acte emise de către acestea, sigilii cu stema României, pe care se înscrie denumirea proprie în limba română.

(2) Păstrarea şi utilizarea în condiţiile legii a sigiliilor cu stema României constituie obligaţia conducătorilor autorităţii şi instituţiei publice respective.

(3) Aceştia pot încredinţa prin ordin, dispoziţie sau decizie, după caz, şi altor persoane, spre păstrare şi utilizare, sigiliile cu stema României.

Art. 18. - (1) Sigiliile cu stema României pentru autorităţile şi instituţiile publice se execută de Regia Autonomă "Monetăria Statului".

(2) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Român de Informaţii pot executa sigiliile proprii în unităţile specializate din subordinea lor.

Art. 19. - În caz de pierdere sau de sustragere a unui sigiliu cu stema României, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice este obligat să înştiinţeze imediat organele teritoriale ale Ministerului de Interne şi să publice pierderea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

Art. 20. - Modelul sigiliilor cu stema României, modalităţile de scoatere din folosinţă a celor uzate sau a celor care devin nefolosibile în urma încetării activităţii instituţiei sau a autorităţii publice care le-a folosit se vor stabili, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului de Interne şi a Ministerului Administraţiei Publice.

CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale

Art. 21. - La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii se vor descoperi, iar militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.

Art. 22. - Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora.

Art. 23. - Primarii sunt obligaţi să poarte eşarfa în culorile drapelului naţional al României, potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, la toate solemnităţile, recepţiile şi ceremoniile publice, indiferent de locul de desfăşurare a acestora, precum şi la celebrarea căsătoriilor.

Art. 24. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
a) arborarea drapelului României de altă formă, cu alte dimensiuni, alte modele şi cu altă intensitate a culorilor decât cele stabilite potrivit legii;
b) nearborarea drapelului României de către autorităţile şi instituţiile publice;
c) arborarea drapelului la sediul primăriilor, consiliilor judeţene şi al prefecturilor în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 2 alin. (3) şi (4);
d) refuzul primarului de a purta eşarfa potrivit prevederilor art. 23 sau purtarea unei eşarfe având alt model, alte dimensiuni sau alte culori decât cele ale drapelului României;
e) arborarea drapelului României în stare necorespunzătoare;
f) nearborarea drapelului României pe perioada desfăşurării evenimentelor prevăzute la art. 4;
g) arborarea drapelului sau a fanionului altui stat, cu alte dimensiuni decât cele ale drapelului României şi cu alte ocazii sau în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 6, 7 şi 9;
h) nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (2) şi ale art. 13;
i) intonarea imnului naţional cu alt text şi cu altă partitură decât cele stabilite de lege;
j) nerespectarea prevederilor art. 16;
k) folosirea sigiliului cu stema României în alte scopuri şi de alte persoane decât cele stabilite la art. 17;
l) confecţionarea sigiliilor cu alte însemne.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), e) şi k) se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, iar cele prevăzute la lit. b), c), d), f), g), h), i), j) şi l), cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei.

(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac de către persoane împuternicite de ministrul administraţiei publice, de către prefect sau de împuterniciţii acestuia şi se aplică conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, primarului, preşedintelui consiliului judeţean, precum şi persoanei fizice sau juridice vinovate de săvârşirea contravenţiei.

Art. 25. - Contravenţiilor prevăzute la art. 24 li se aplică în mod corespunzător dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

 

Pentru a vedea alte documente, daţi click aici - Legislaţie

Pentru a descărca anumite documente, daţi click aici - Download